miercuri, 9 noiembrie 2011

ANIMALELE DE PUTERE

Eu rezonez extrem cu lupul si cu sarpele de cand ma stiu si acum aflu ca nu intamplator.
Fascinant!

R. Steiner afirma ca: “Animalul creşte până la o anumită dimensiune şi formă caracteristică şi dezvoltă apoi în cadrul acesteia viaţa dinamică a senzaţiilor şi dorinţelor lui. Şi această viaţă îşi are existenţa în lumea sufletească. Aşa cum planta este ceea ce creşte şi se reproduce, animalul este ceea ce simte şi-şi dezvoltă instinctele. Ele sunt pentru animal ceea ce este fără formă, care se dezvoltă mereu în forme noi. În ultimă instanţă, ele îşi au procesele arhetipale în cele mai înalte regiuni ale ţării spiritelor. Dar ele sunt active în lumea sufletească. Astfel, la animale, pe lângă entităţile-forţă care dirijează, sensibil-invizibile, creşterea şi reproducerea se mai adaugă şi altele care au coborât cu o treaptă mai jos în lumea sufletească. Artizanii care acţionează în senzaţii şi instincte sunt, în regnul animal, entităţi fără formă care se îmbracă în învelişuri sufleteşti. Ele sunt constructorii propriu-zişi ai formelor animale. Domeniul cărora le aparţin poate fi desemnat în ştiinţa spiritului drept al treilea regn elementar. Pe lângă capacităţile menţionate la plante şi animale, omul mai este înzestrat şi cu aceea de a prelucra senzaţiile, obţinând reprezentări şi gânduri, şi cu aceea de a-şi dirija instinctele prin gândire. Gândul care la plantă apare ca formă, la animal apare ca forţă sufletească şi chiar sub formă de gând. Animalul este suflet; omul este spirit. Entitatea spirituală a mai coborât o treaptă. La animal ea este formatoare de suflet. La om ea s-a mutat în însăşi lumea materială sensibilă. Spiritul este prezent în cadrul corpului uman sensibil. Şi pentru că se prezintă în veşmânt sensibil, el poate apărea ca acea reflectare-umbră a fiinţei-spirit, pe care-o reprezintă gândul. Prin condiţiile organismului fizic al creierului, în om apare spiritul. Dar spiritul a devenit din această cauză şi entitatea interioară a omului. Gândul este forma pe care o adoptă în om entitatea-spirit lipsită de formă, aşa cum ea preia forma la plantă, sufletul la animal. Datorită acestui fapt, omul nu are un regn elementar care să-l construiască în afară de sine însuşi, în măsura în care el este fiinţă gânditoare. Regnul său elementar lucrează în corpul său sensibil. Numai în măsura în care omul este formă şi fiinţă în care iau naştere senzaţii lucrează în el şi entităţi elementare de acelaşi fel cu cele care lucrează în lumea plantelor şi a animalelor. În organismul spiritual al omului, în creierul său format ca încununare a sistemului său nervos avem în faţa noastră, devenit sensibil-vizibilă, ceea ce lucrează ca entitate de forţă suprasensibilă la plante şi la animale. Aceasta are drept rezultat faptul că animalul are un sentiment de sine, omul în schimb are o conştienţă de sine. În animal, spiritul se simte suflet; el nu se simte spirit. În om spiritul se recunoaşte ca spirit, chiar dacă – prin condiţiile fizice – numai ca reflectare-umbră a spiritului, ca gând. În acest sens lumea triplă se împarte în modul următor: 1. regnul fiinţelor arhetipale lipsite de formă (primul regn elementar); 2. regnul fiinţelor formatoare de formă (al doilea regn elementar); 3. regnul fiinţelor sufleteşti (al treilea regn elementar) 4. regnul formelor create (forme cristaline); 5. regnul fiinţelor care au forme fizice vizibile, asupra cărora mai lucrează însă în afară de acestea şi entităţile formatoare (regnul vegetal); 6. regnul care devine sensibil în forme în care însă mai acţionează încă şi entităţile care vieţuiese sufleteşte (regnul animal); 7. Regnul în care formele sunt perceptibile senzorial, pe lângă care însă mai acţionează entităţile care creează formele şi cele care se vieţuiesc sufleteşte şi în care prinde contur însuşi spiritul sub forma gândului în cadrul lumii simţurilor (regnul uman).

Când cel care vrea să valorifice numai vederea fizică consideră acest fel de entităţi ca avortoni ai unei fantezii pustii şi ale superstiţiei, acest lucru este de înţeles. Pentru ochii sensibili, ele nu pot fi vizibile, este evident, pentru că ele nu au un corp fizic. Superstiţia nu constă în faptul că astfel de fiinţe sunt privite ca fiind adevărate, ci în aceea că se crede că ele apar în mod sensibil. Fiinţe cu astfel de formă coacţionează la construcţia lumii, şi te întâlneşti cu ele de îndată ce păşeşti în regiunile superioare ale lumii, închise pentru simţurile corporale. Superstiţioşi nu sunt cei care văd în astfel de descrieri imaginile unor adevăruri spirituale, ci aceia care cred în existenţa sensibilă a imaginilor, dar şi cei care contestă spiritul pentru că ei cred că trebuie să respingă imaginea sensibilă. Trebuie consemnate şi fiinţele care nu coboară până în lumea sufletească, ci al căror înveliş este ţesut numai din formaţiunile ţării spiritelor. Omul le percepe, devine tovarăşul lor, atunci când îşi deschide ochiul spiritual şi urechea spirituală pentru ele. Printr-o astfel de deschidere, omului îi devin inteligibile multe lucruri la care el nu poate să privească altminteri decât cu o lipsă totală de înţelegere. În jurul lui se face lumină; el vede cauzele a ceea ce nu sunt decât efecte în lumea sensibilă. El cuprinde ceea ce, în lipsa ochiului spiritual, fie trebuie să conteste cu totul, fie să se mulţumească cu sintagma: Există mai multe lucruri în cer şi pe Pământ decât vă permite să visaţi înţelepciunea voastră primită în şcoli. Oameni care simt lucrurile cu mai multă fineţe, în mod spiritual, devin neliniştiţi atunci când presimt în jurul lor existenţa unei alte lumi decât cea percepută prin simţuri; ei încep să conştientizeze în mod înceţoşat şi trebuie să bâjbâie în interiorul lor ca orbul printre obiecte vizibile. Numai cunoaşterea clară a acestor domenii superioare ale existenţei, pătrunderea plină de înţelegere în ceea ce se întâmplă în ei pot întări cu adevărat omul în sinea lui şi-l pot aduce la determinarea sa adevărată. Prin privirea în ceea ce este ascuns simţurilor, omul îşi lărgeşte fiinţa în aşa fel încât îşi simte viaţa trăită înaintea acestei lărgiri ca pe „un vis despre lume“.

Indienii spun ca avem noua animale totemice, care exprima posibilitatile, talentele, si incercarile prin care trecem in viata. Mai sunt doua animale care sunt adaugate la grup, cele care merg alaturi de tine in dreapta si in stanga ta, si animalele respective le gasesti singur, poate iti apar in vise, poate sa fie orice animal de pe aceasta planeta, sau ceva inca necunoscut, ele sunt gardienii tai personali, si ei pot sa se schimbe, ceilalti sapte nu se schimba in aceasta existenta.

Iata cateva din cele mai intalnite animale de forta si semnificatia lor:

Vulturul – Simbolizeaza puterea Marelui Spirit, legatura cu Divinul. El reprezinta capacitatea de a trai in lumea Spiritului, la inaltime, de unde se poate vedea atat ansamblul cat si detaliul, ramanand insa in acelasi timp conectat si echilibrat la nivelul lumii terestre. Penele sale sunt considerate sacre, shamanii le folosesc de secole pentru vindecare, pentru a curata sistemul auric de diverse impuritati. Vulturul reprezinta pentru indienii Americani starea de gratie obtinuta prin straduinta, intelegere, si incercari de viata si initiatice care arata fiecaruia in ce consta adevarata sa putere. Puterea vulturului ne reaminteste despre faptul ca in viata se intampla sa fim nevoiti sa ne coboram pana in vaile cele mai adanci, sau sa invatam sa ne ridicam in zbor sigur deasupra culmilor celor mai inalte, avand incredere in legatura noastra cu Marele Spirit. Numai astfel, numai trecand prin incercarile pe care ni le pune in fata Viata, ne putem castiga dreptul de a folosi esenta si simbolul Vulturului. Atunci cand Vulturul exista in totemul nostru, el este un semn al legaturii noastre cu Aerul. Aerul reprezinta elementul mental, mentalul cel mai inalt este accesibil Vulturului; Intelepciunea apare in cele mai neasteptate feluri, si toate sunt legate de Forta Creativa a Marelui Spirit. Vulturul iti aduce iluminarea, daca intelegi ca te-ai pierdut printre ceturile si umbrele trecutului, sau al altor realitati care te impiedica sa vezi realitatea din prezentul infinit care este acum/aici. Vulturul ne spune sa constientizam dreptul de a fi liberi, el ne vorbeste despre libertatea cerului, a mentalului nostru, si ne invata sa traim Bucuria fiecarei clipe, sa ne bucuram de Lumina care este intodeauna la dispozitia noastra, numai sa deschidem ochii sa o vedem.

Şoimul este inrudit cu Mercur, mesagerul Divin. El te invata sa observi cu atentie ceea ce se petrece in jur. Viata in sine este o initiere, si un lucru magic, un miracol. Acest “miracol” te poate ajuta sa treci cu bine peste o situatie stresanta sau dificila, iar soimul chiar acest lucru il indica, aratandu-ti perspectiva pe care o capata prin ridicarea lui la inaltime. Este posibil ca Marele Spirit sa-ti puna in fata un dar pe care doar trebuie sa-l recunosti si sa-l primesti. De multe ori solutiile ne scapa datorita obtuzitatii cu care suntem nevoiti sa examinam o anumita situatie, pierzandu-ne poate in detalii, cand s-ar recomanda in primul rand o privire de ansamblu a intregii situatii, asa cum o face soimul. Soimul ne spune ca suntem doar atat de puternici cat este capacitatea noastra personala de a percepe, de a primi, si de a ne folosi talentele si intuitia. Tipatul soimului este o avertizare sau un semn, ca in viata noastra va apare ceva nou, poate un trib vecin care intentioneaza sa ne atace, sau o nastere in familie, sau ceva ce ne-a scapat atentiei si trebuie rezolvat.

Delfinul ne vorbeste despre rasuflarea vietii, despre aerul fara de care nu putem sa traim mai mult de cateva minute. Delfinul ne invata cum sa respiram ca sa eliberam emotiile care s-au strans in noi. Delfinul, energie predominant masculina, invata de la feminitatea lunii cum sa-si deschida partea sa feminina, lumina argintie a lunii coordonand ritmurile si ciclurile apelor materne de care are el insusi nevoie. Delfinul a descoperit orasele subacvatice, si a invatat limbajul primordial a sunetelor, pus in forma de catre Paianjen, de la Marile Natiuni care traiesc in Stele. Delfinul ne invata ca orice fel de comunicatie este ritm si pattern, si ca orice aspect al comunicatiei este in adancimea sa, in primul rand, “sunet”; delfinul este pastratorul pattern-ului original, si in ziua de astazi, si el este deasemenea un simbol al mesagerului Divin, purtator al unor noi solutii, atunci cand ne simtim ingraditi si fara idei. El este cel care ne aduce aminte sa fim atenti la ritmurile trupurilor noastre, la comunicarea cu ritmurile naturii, el ne invata sa ne manifestam bucuria de a trai, impartasind-o celor din jur. El ne invata cum sa trecem peste barierele de comunicatie, si cum sa luam legatura cu cei din alte lumi, cum ar fi lumea Viselor, sau diversele lumi ale Popoarelor Stelelor.

Bufnita – Ea se asociaza cu clarviziune, proiectie astrala, este un animal magic si un simbol al intelepciunii. Motivul pentru aceasta caracterizare este faptul ca bufnita poate vedea in intuneric, poate vedea lucruri care nu pot fi vazute in mod obisnuit, ea nu poate fi pacalita, lucru ce constituie esenta intelepciunii. Athena, zeita/simbolul intelepciunii la Greci, se spune ca avea pe umar o bufnita, care ii soptea adevaruri ascunse. Adevarurile pe care ti le sopteste bufnita iti vor veni prin vise si coincidente, in meditatie, de multe ori vei cunoaste lucruri ascunse despre cei din jurul tau, lucruri pe care daca le scoti la iveala in mod nechibzuit, iti pot eventual atrage ura sau mania celor care nu doresc revelarea lor.

Paianjenul se spune ca este primul care a tesut motivele scrierii, astfel ca oamenii sa inceapa sa-si inregistreze progresul si sa-l lase in amintirea copiilor lor. Trupul paianjenului este in forma cifrei 8, si are 8 picioare. El este simbolul posibilitatilor infinite de creatie, cu cele 4 directii din care bat vanturile care aduc schimbarea si reinnoirea, si cu cele 4 directii catre care se indreapta ele. Paianjenul ne avertizeaza deasemenea ca cei care se lasa prinsi in iluzia polaritatii si nu-si dau seama ca de ei insisi depinde cum isi urmeaza drumul in viata, pot sa se trezeasca prinsi in paienjenisul iluziilor si temeritatii, din care este tare greu sa iesi. Paianjenul are energie feminina, care iti spune sa tesi, sa creezi, sa creezi in continuu, sa creezi noi realitati prin care sa te manifesti, si sa cauti intotdeauna noi alternative atunci cand te afli intr-un impas. Deasemenea paianjenul este un semn care iti reaminteste sa-ti onorezi partenerul de sex opus, astfel ca prin actiunile tale sa nu aduci o dezonoare si desacralizare partii pe care poate ai desconsiderat-o si/sau neglijat-o.



Ursul – Puterea ursului este puterea de introspectie. Ursul cauta miere, dulceata adevarului, in scorbura copacilor din padure. Cand iarna domneste asupra naturii si totul este incremenit in inghetarea mortii, ursul hiberneaza ghemuit in uterul cald al vizuinii, si viseaza/digera experientele prin care a trecut de la trezirea din primavara, si pana la intrarea in adormire care incepe odata cu venirea frigului. Pentru a deveni asemenea ursului si a gasi siguranta pesterii/locuintei calde si protectoare, trebuie sa accesam vibratiile Mamei Eterne, si sa primim hrana pe care Ea ne-o da, atunci cand ne aflam in Vidul Creator care este chiar in Uterul Sau. Marele Vid este locul in care toate solutiile si raspunsurile sunt in armonie cu intrebarile care ne umplu realitatile noastre, a fiecaruia dintre noi. Daca alegem sa credem ca sunt multe intrebari si probleme in viata, ursul ne spune ca trebuie sa credem si faptul ca exista si raspunsuri la aceste intrebari si probleme, si raspunsurile sunt deja chiar in interiorul nostru. El ne spune: “linisteste-ti mentalul, intra in Linistea Sacra, si Cunoaste Adevarul”. Puterea feminina receptiva pe care o acceseaza misticii si vizionarii, shamanii si profetii, este un semn al invataturii si puterii Ursului. In India, pestera este simbolizata ca fiind locuinta lui Brahma. Pestera lui Brahma se considera a fi in manifestare fizica glanda pineala care sta in centrul celor patru lobi cerebrali. Avand o vedere de sus asupra creierului, putem vedea un cerc. Sudul va fi partea frontala, Nordul va fi partea din spate a craniului, Vestul va fi emisfera dreapta, iar Estul va fi emisfera stanga. Ursul se afla la Vest, zona intuitiva, emisfera dreapta a creierului. Ca sa hiberneze, el calatoreste catre pestera, centrul celor patru lobi unde este glanda pineala, si care are legatura sacra cu uterul feminin. In primavara ursul este ca si renascut, atunci cand iese din Pestera Viselor. Ursul ne indeamna sa ne recastigam autoritatea asupra propriei noastre vieti; de multe ori, cautand sfat si informatie la cei din jur, putem cadea in dezechilibru, in sensul ca riscam sa pierdem contactul cu propria noastra cunoastere si propriile noastre sentimente. Regaseste-ti puterea cunoasterii interioare, regaseste bucuria tacerii si bogatia/abundenta care care iti vine direct din inima Mamei. Constientizeaza pacea si recunostinta.

Sarpele – transmutare. Oamenii care au medicamentul sarpelui sunt foarte rari. Din initierea lor face parte experimentarea de multiple muscaturi de sarpe, ceea ce ii invata sa transmuteze diverse tipuri de otrava, pe diversele planuri de existenta. Puterea sarpelui este putere de creatie, el fiind un simbol al sexualitatii, energiei psihice, alchimiei, si ascensiunii catre imortalitate. Transmutarea in ciclul viata-moarte-renastere este exemplificata de catre dezbracarea hainei/pieii vechi de catre sarpe, atunci cand se invecheste; sarpele desemenea ne invata despre constiinta cosmica, si maleabilitatea care ne permite sa experimentam lucruri noi, sa ne urmam drumul trecand printre obstacole, fara eforturi inutile. Oamenii cu totemul sarpelui au constiinta ca toate lucrurile au scanteia divina in ele, si chiar ceea ce aparent este o otrava, poate fi transmutat in propriul interior printr-un proces alchimic, prin puterea mentala, intr-un lucru care ne poate aduce ceva nou si deosebit, ceva ce ne-am dorit dar poate n-am stiut cum sa cerem. Hermes, parintele alchimiei, folosea simbolismul a doi serpi incolaciti in jurul unei sabii, pentru a reprezenta vindecarea. Intelegerea si acceptarea completa a masculinului si femininului din fiecare organism creeaza o unificare a celor doua intr-una singura, oferind astfel Energie Divina. Acest medicament si simbol magic, ne invata la nivel personal ca suntem fiinte universale. Acceptand toate aspectele din propria viata, se poate aduce in manifestare transmutarea prin energia focului a obstacolelor care stau in calea cresterii noastre armonioase si complete. Miscarea sarpelui, ca un riu argintiu care se indreapta catre apele marelui ocean, ne indeamna sa ne cunoastem ritmurile interioare, si devenind una cu apa riului, sa recunoastem faptul ca fiecare simplu strop de apa este o parte foarte importanta din intreg.

Leul – conducere. Leul poate fi un totem dificil pentru cel care il poarta, pentru ca il pune in pozitia de a fi tinta problemelor celor din jur. Tot ce nu merge bine cade in capul leaderului, el poate deveni justificarea insecuritatii subalternilor, si ce se asteapta de la el este sa ia conducerea atunci cand cei din jur si-au pierdut cumpatul. Lectiile pe care le ofera acest totem sunt lectii legate de conducere. Cea mai buna lectie este atunci cand ai invatat arta de a conduce pe cei care accepta sa te urmeze, fara a insista ca toata lumea sa te urmeze. Leul ne invata deasemenea sa constientizam faptul ca fiecare fiinta este un lieder in sine, deoarece chiar si atunci cand urmeaza un lieder, oamenii de fapt se conduc ei insisi in alegerea lor. Observand miscarea leului, avem imaginea echilibrului dintre putere, hotarare, sanatate si gratie, deci echilibrarea la nivelul fizic, mental si spiritual. Aceasta felina nu vaneaza decat ca sa se hraneasca. Femela este un bun vanator, si energia sa este deosebit de materna, hranindu-si de multe ori ea insasi, de una singura, intreaga familie. Pentru cei care au acest totem, sau atunci cand leul le apare in vise, este poate timpul sa aiba incredere in propriile convingeri si sa mearga hotarat si cu curaj acolo unde ii impinge dorinta. Daca o asemenea persoana este urmata si de altii, lectiile de viata se vor inmulti, si de multe ori ea va fi fortata sa-si revizuiasca diverse pareri, sau sa-si redefineasca scopul din spatele propriilor actiuni. Acest totem aduce in vedere probleme serioase legate de cresterea puilor, ingrijirea lor devotata, dar si oferirea independentei la timpul potrivit, pentru a putea si ei sa devina puternici, asemenea parintilor lor. Principala responsabilitate pe care o are un lieder este cea de a spune intotdeauna adevarul, asa cum il simte el. Copiii in special, raspund foarte bine la puterea exemplului dat de un parinte/profesor corect si cinstit, si au sanse sa urmeze prin educatie acest principiu, toata viata. Respons(-)abilitatea este de fapt “abilitatea de a raspunde” in cel mai bun chip la diverse situatii pe care ni le pune in cale viata, deci ceea ce Nu i se permite leului este intrarea in panica. Acest medicament avertizeaza impotriva jocului cu focul. Daca o persoana sau un leader devine tiranic, dictatorial, daca incepe sa vorbeasca urat si/sau sa loveasca in cei din jur, acela a uitat medicamentul “adevarului”, si poate atrage distrugerea asupra propriei persoane sau chiar a tribului sau, la fel ca imparatul Nero. In cazul in care ne aflam in apropierea unei asemenea persoane, totemul leului ne invata sa nu ne lasam calcati in picioare, ci sa devenim noi insine leaderi, tratandu-i pe cei din jur asa cum am dori noi insine sa fim tratati. Nu nesiguranta, nu agresivitatea indreptata impotriva celor din jur sunt caracteristicile acestui semn conducator, ci hotararea, grandoarea si nobletea de caracter. De aceea, leul isi indeamna copiii sa vorbeasca puternic, adevarat, din toata inima, si mai ales sa invete sa rada frumos, din toata inima.

Calul – putere. “A fura cai echivaleaza cu a fura putere” se spunea adeseori in Vestul Salbatic. Aceasta deoarece calul este putere fizica, si nu numai fizica. In practicile shamanice din intreaga lume, calul simbolizeaza vehicolul care permite deplasarea prin aer, chiar pana la inaltimile cele mai apropiate de cer. Domesticirea si folosirea calului ca prieten care accepta sa imparta caratul poverilor cu fiinta umana a fost o descoperire deosebit de importanta pentru omul primitiv, care efectiv a prins “aripi” si viteza cu ajutorul calului. Dreamwalker, un shaman vestit, plecase intr-o calatorie de-a lungul preeriei, ca sa-si viziteze prietenii din natiunea Arapaho, care il chemasera la capataiul unui bolnav. Avea cu el pipa pacii, si pana legata in suvita impletita din parul lui lung si negru era indreptata cu varful in jos, ceea ce il arata ca fiind un om al pacii. La un moment dat, ii apare in fata o herghelie de mustangi. Calul negru s-a apropiat de el si i-a spus: “sunt din Vidul unde se afla toate raspunsurile. Urca pe spatele meu, si vei cunoaste puterea de a intra in Intuneric, pentru a gasi Lumina”. Dreamwalker a multumit, si a promis sa-l viziteze in Timpul Viselor. Armasarul Galben s-a apropiat de Dreamwalker, si i-a aratat Rasaritul de unde rasare Marea Lumina. El i-a spus ca Dreamwalker va putea astfel sa aduca raspunsuri pentru semenii lui, care sa-i invete si sa-i ilumineze pe calea vietii. Dreamwalker a multumit din nou, si a promis sa faca acest lucru in viata. Apoi s-a apropiat Armasarul Rosu, ridicandu-se pe picioarele din spate in toata puterea sa: el i-a aratat lui Dreamwalker cum sa-si echilibreze lucrul cu joaca, cum sa imbine seriozitatea cu umorul, si cum sa gaseasca bucuria in tot ceea ce face. Dreamwalker a multumit si a promis sa nu uite niciodata sa rada, sa se bucure, si sa aprecieze. Dreamwalker se apropia de destinatie, intovarasit de herghelia de cai. In apropierea pamanturilor pe care locuiau cei din Natiunea Arapaho, in fruntea hergheliei, apare in toata frumusetea sa magnifica Armasarul Alb. Dreamwalker s-a urcat pe spatele lui, si a mers mai departe. Armasarul alb i-a spus ca el este mesagerul tuturor celorlalti cai, si ca el reprezinta Intelepciunea Puterii. “Abuzul de Putere te indeparteaza de Intelepciune”, l-a invatat Calul Alb; “tu, Dreamwalker, ai facut acest drum lung si greu pentru a aduce vindecarea unui frate bolnav, pentru a impartasi Pipa Pacii, si modestia ta ti-a adus cunoasterea ca prin tine lucreaza cu adevarat chiar Marele Spirit. Asa cum te duc eu in spate, la fel si tu duci in spatele tau nevoile fratilor tai. Atunci cand ai ajuns la intelepciune, abia atunci poti sa intelegi ca puterea adevarata nu ne vine atunci cand o luam cu sila pentru noi insine, ci ea ne vine atunci cand muncim din greu si purtam raspunderea in mod echilibrat”. Dreamwalker, vindecat si purificat in profunzime prin contactul cu Caii Salbatici, a inteles ca scopul vizitei lor a fost impartasirea acestor mesaje cu toti copiii Marelui Spirit. Mesajul lor, care avertizeaza despre abuzuri, si care vorbesc despre respect si echilibrare, a dat nastere unui nou tip de razboinic, Razboinicul Curcubeului (Rainbow Warrior). Pentru El sau Ea care paseste pe aceasta cale, “eu” este inlocuit cu “noi”, pentru ca el/ea stie ca toate caile si toate culorile curcubeului trebuiesc onorate, ca si cum ar fi una singura.

Lupul – invatatorul, isi gaseste drumul fara gres pe potecile padurii, si este plin de idei noi, pe care le impartaseste cu clanul sau. Lupul are un singur partener de viata, si este loial, la fel ca un caine. Atunci cand esti in compania lupilor, poti sa simti un sentiment de clan in orice haitic, de coeziune familiala, dar in acelasi timp si tendinta individualista de independenta a fiecarui membru. Aceste calitati arata lupul a fi foarte aproape de rasa umana. Ca oameni, si noi avem capacitatea de a coexista intr-o comunitate, dar si independenta individuala de a ne manifesta visele si ideile proprii. Printre Natiunile Stelelor, lupul isi are locul in Sirius, “The Great Dog”, despre care legendele spun ca ar fi locuinta profesorilor pe care omenirea i-a avut in timpurile stravechi. Atat Egiptenii, cat si triburile Dogon din Africa mai pastreaza inca aceasta cunoastere, iar Indienii din America considera – pe baza acestei conexiuni, ca oamenii cu acest totem sunt profesori innascuti. Simturile sale sunt foarte ascutite, si luna ii este un aliat puternic. Luna este simbolul energiilor psihice, al subconstientului care ascunde secretele cunoasterii si intelepciunii. Atunci cand lupul isi indreapta capul catre luna si incepe sa cante, el ne arata modul sau de conectare cu subconstientul. Acest totem da validare aspectului nostru de invatator care impartaseste din cunoasterea sa si celorlalti copii ai Marelui Spirit. Cei care au acum contact cu totemul Lupului, sunt cei care au gasit modalitatea de a-si accesa latura intuitiva, si care sunt astfel buni profesori. Atunci cand avem acest medicament, putem sa ajutam pe cei din jur sa-şi aleaga calea cea mai potrivita. Prin impartasirea marilor adevaruri care stau la dispozitia omenirii, fiecare are ocazia sa creasca si sa inteleaga lucruri din ce in ce mai inalte si mai profunde. Lupul ne sfatuieste sa cautam uneori singuratatea, locuri ascunse, departe de alti oameni, unde putem sa intram in legatura cu “invatatorul din sine”, si sa aflam adevarul despre noi insine. Invatatorul ne poate invata in diverse feluri, fie printr-o persoana, o voce interioara, un animal, un copac, o floare, un nor, o piatra. Fiecare din noi trebuie sa inteleaga ca are dreptul la intelegere si cunoastere, si chiar datoria de a-si extinde si armoniza viziunea proprie, astfel ca intelegerea sa sa cuprinda cat mai mult. Lupul, Marele Invatator al tribului, ne invata despre curajul si intelepciunea de a privi din diverse puncte de vedere, de a accepta si de a ne bucura de aventura cunoasterii. Lupul nu apare decat pentru cei care au cerut in mod expres prezenta lui, in propria viata.